joi, 30 decembrie 2010

Dermatita de scutec

Dermatita de scutec este o inflamaţie a pielii din regiunea feselor, genitală sau inghinală. Este o afecţiune extrem de frecventă, aproape fiecare bebeluş va face, la un moment dat, o formă de dermatita de scutec. Sunt mai frecvent afectaţi copiii între 9 şi 12 luni. Vezi poze.

Cauze

1. Iritarea pielii cauzată de urină şi scaun. Cu cât contactul cu aceste substanţe este mai lung, cu atât mai mare probabilitatea ca pielea sensibilă a copilului să sufere şi să apară dermatita de scutec. Scaunul este mai iritant decât urina de aceea copiii care au scaune mai frecvente sunt mai predispuşi la iritaţii în zona scutecului.

2. Diversificarea alimentară. O dată cu introducerea alimentelor solide tranzitul intestinal al bebeluşului se va modifica, scaunele îşi vor schimba compoziţia şi consistenţa şi vor deveni mai frecvente. Atât modificările de compoziţie (aciditate) dar mai ales cantitatea si frecvenţa mai mare a scaunelor vor putea cauza apariţia dermatitei de scutec.

3. Produse cosmetice. Pielea sensibilă a bebeluşului poate fi afectată de un numar mare de produse de igienă chiar dacă acestea sunt recomandate ca fiind sigure pentru copii. Săpunul, şamponul, şerveţelele umede, loţiuni, ulei de corp, de masaj, detergentul cu care spalaţi hainele sau balsamul de rufe, toate pot dăuna unora dintre copii. De aceea e bine să investigaţi cu atenţie produsele care vin în contact cu pielea bebeluşului dacă acesta dezvoltă dermatită de scutec.

4. Infecţia cu Candida. Mediul cald şi umed este ideal pentru dezvoltarea Candidei, o ciuperca prezentă peste tot în natură dar care tinde să provoace mai multe probleme organismelor cu o imunitate mai scăzută, situaţie în care sunt şi copiii mici. În general dermatita de scutec provocată de Candida e mai frecventă la copiii care au candidoză şi în guriţă (depozite albicioase care nu dispar dupa clatirea cu apă), la copiii mamelor cu candidoză (vaginală sau mamelonară), la copiii care au urmat tratament cu antibiotice sau la cei alăptaţi la sân în cazul în care mama a urmat tratament antibiotic.

5. Scutece prea mici, legarea scutecului prea strâns ceea ce cauzează frecare excesivă, copii cu piele extrem de sensibilă sau copii care suferă şi de alte boli dermatologice (dermatită atopică).

Cum prevenim apariţia dermatitei de scutec?

1. Schimbarea cât mai frecventă a scutecului. Aceasta este prima şi cea mai importantă recomandare pentru prevenirea îmbolnăvirii pielii din zona scutecului. Deoarece dermatita de scutec este produsă, cel mai frecvent de contactul cu urina şi materii fecale, schimbaţi copilul imediat ce scutecul s-a murdărit.

2. Spălaţi funduleţul bebeluşului cu apă călduţă la fiecare schimbare de scutec. Nu este nevoie să folosiţi săpun de fiecare dată. Uscaţi pielea umedă prin tamponare uşoară cu un prosop moale. NU FRECAŢI. Încercaţi să evitaţi folosirea şerveţelelor umede din comerţ pentru curăţarea copilului. Acestea conţin diverse chimicale, parfumuri sau alcool care pot fi iritante iar frecarea cu aceste şerveţele poate sensibiliza suplimentar pielea.

3. Lăsaţi copilul fără scutec, la aer, cât de mult puteţi. Aerul este cel mai serios duşman al dermatitei de scutec.

4. Nu folosiţi scutece foarte strâmte, prea mici, chiloţei de plastic peste scutece sau alte metode care împiedica circulaţia aerului.

5. Încercaţi să aplicaţi cât mai puţine produse cosmetice pe pielea copilului. Există în comerţ creme, loţiuni, uleiuri, geluri de corp şi multe altele, toate adresate bebeluşului. Chiar dacă sunt special concepute pentru copii şi chiar dacă sunt destul de scumpe, aceste produse conţin un număr de chimicale care pot irita pielea. Şi e bine să nu uitaţi că singurele elemente necesare pentru pielea copilului sunt apa şi săpunul.

6. Pentru copiii care fac frecvent dermatită de scutec sau pentru cei care suferă de alte boli de piele şi sunt mai sensibili folosiţi o cremă cu Zinc, o dată pe zi, după schimbarea scutecului, pe pielea uscată. Această crema va forma o barieră între pielea sensibilă şi factorii iritanţi.
 
Cum tratăm dermatita de scutec?

1. La primele semne de iritaţie în zona scutecului vom aplica o cremă cu Zinc (Reviken, Lanozinc, Sudocrem, etc) pe porţiunea inflamată. Crema se va lăsa pe loc cât este posibil, copilul se va spăla cu apă călduţă dar nu este necesară şi nici indicată ştergerea cremei la fiecare schimbare de scutec.
Pot fi folosite şi creme cu galbenele, cătină sau ulei de măsline fiert şi răcit pe zona inflamată dar acestea nu dau chiar aceleaşi rezultate precum cremele cu zinc.

2. Copilul va fi lăsat cu funduleţul la aer, fără scutec măcar 10-20 de minute după fiecare schimbare de scutec, chiar mai mult dacă e posibil.

3. Pielea iritată va fi spălată doar cu apă şi săpun, va fi uscată prin tamponare, NU prin stergere, NU se vor folosi şerveţele umede din comerţ

4. NU se va folosi talcul pentru că după aplicarea scutecului va creşte frecarea în zona sensibilă şi pentru că talcul poate fi aspirat în plămâni

5. Dacă dermatita nu se ameliorează în 24-48 de ore este indicat să consultaţi pediatrul. Acesta vă poate recomanda suplimentar, în funcţie de aspectul inflamaţiei, o cremă antimicrobiană la care poate asocia şi un unguent cu hidrocortizon sau un antifungic. Există o teamă la unele persoane faţă de unguentele care conţin cortiocoizi. Această teamă este nejustificată în cazul hidrocortizonului. El este un corticoid cu potenţă foarte mică care poate fi aplicat fără probleme pentru câteva zile, în strat subţire, pe zona inflamată, reducând roşeaţa, durerea şi iritaţia locală şi grăbind vindecarea.

6. Atenţie la alimentaţie. Pe perioada cât copilul are dermatită de scutec nu-i mai daţi mâncăruri acide: citrice, sucuri de citrice, roşii crude, suc de roşii. Acizii din aceste alimente se vor regăsi în scaun şi pielea se va vindeca mai greu.

duminică, 19 decembrie 2010

Vaccinuri opţionale

1. Vaccinul contra varicelei (Varilrix) costă în jur de 160 de Ron şi se administrează copiilor între 1 an şi 12 ani prin injecţie subcutanată. El figurează în lista vaccinărilor obligatorii în multe ţări si este posibil să intre în această listă şi în România curând. Ca şi reacţii adverse s-au raportat durere la locul injectării, febră (1 copil din 10), erupţie de tip varicelos care poate apare până la o lună de la vaccinare (1 copil din 25). Foarte rar s-au raportat convulsii febrile post-vaccinare. Se poate administra împreună cu alte vaccinuri.

2. Vaccinul contra Rotavirus care cauzează diaree severă la copil (Rotarix, Rotateq). Acesta costă cam 350 de Ron, se administrează oral şi sunt necesare două sau trei doze în funcţie de tipul vaccinului. Se va incepe cu o primă administrare la 6 săptămâni urmată de a doua administrare la 4 luni şi la 6 luni dacă e nevoie. Acest vaccin poate produce iritabilitate, diaree uşoară sau vomă (rar). El se recomandă în general copiilor care stau la creşă sau în alte instituţii şi nu este o necesitate pentru copilul mic îngrijit corespunzător acasă. Şi el figurează în lista vaccinărilor obligatorii din anumite ţări.

3. Vaccinul antigripal. Există mai multe tipuri de vaccin antigripal, la diverse preţuri (Vaxigrip costa 30 de Ron). Este un vaccin injectabil care se administrează înainte de începerea sezonului rece şi protejează copilul împotriva virusurilor care circulă în anul curent. Ca şi reacţii adverse poate da durere la locul injectării şi simptome uşoare care sunt similare unei răceli şi care dispar în 1-2 zile. Vaccinul se poate administra de la vârsta de 6 luni.

4. Vaccinul pneumococic conjugat (Prevenar, Synflorix), este un vaccin injectabil care costă în jur de 300 Ron doza. Acesta protejează copilul împotriva infecţiei cu pneumococ, 13 dintre cele mai virulente tulpini. Pneumococul poate cauza otite, pneumonii şi chiar meningită (rar) cei mai expuşi fiind copiii sub 2 ani. În funcţie de vârsta copilului în momentul începerii vaccinării pot fi necesare 4 doze, 3, 2 sau una singură pentru copiii mai mari. Ca şi reacţii adverse pot apară oboseală, durere la locul injectării, scăderea poftei de mâncare (jumătate dintre copii), febră uşoară (1 din 3 copii), febră înaltă ( 1 din 20 de copii) , iritabilitate (8 din 10 copii).

5. Vaccinul contra hepatitei A (Havrix Junior) costă în jur de 100 Ron doza, se administrează injectabil de la 1 până la 15 ani şi sunt necesare două doze la interval de 6 luni între ele. Hepatita A este relativ răspândită în România ceea ce face acest vaccin o soluţie bună pentru eventualele neplăceri ale bolii. Reacţiile adverse pot fi oboseala, durerea de cap (1 copil din 25) scăderea apetitului (1 copil din 12). Acest vaccin are potenţial alergizant uşor mai ridicat de aceea e bine să fiţi în preajma unui serviciu medical în timpul imediat ulterior administrării vaccinului.

Acestea sunt principalele vaccinuri opţionale de interes general. Lor li se poate adăuga vaccinul meningococic a cărui variantă modernă, conjugată, încă nu este disponibilă în România.

Tot în categoria vaccinuri intră şi preparatele orale de tip Broncho-Vaxom, Lantigen B, Ribomunyl, Luivac sau IRS 19 (spray) care se administrează în diferite scheme, la începutul toamnei şi/sau primăvara. Ele ajută în lupta împotriva infecţiilor de tract respirator cu diverse bacterii şi se recomandă copiilor din comunităţi (creşe, grădiniţe), celor care fac infecţii respiratorii repetate şi celor care suferă de anumite boli cronice care diminuează capacitatea normală a organismului de a lupta contra bolii.

O altă categorie de vaccinuri opţionale sunt cele care protejează împotriva bolilor exotice, tropicale. În cazul în care ştiţi că urmează să călătoriţi în zone cu climă caldă este bine să discutaţi din timp (cu câteva luni înainte) cu un medic infecţionist care vă va recomanda vaccinurile necesare, în funcţie de destinaţie. Aceste vaccinuri trebuie efectuate cu minim o lună-două înaintea plecării pentru a permite organismului să dezvolte anticorpii necesari protecţiei anti-infecţioase.


Vezi şi: Stimularea imunităţii la copil-modă sau necesitate
Vezi şi: Schema de vaccinare, efecte adverse, contraindicaţii

joi, 16 decembrie 2010

Schema de vaccinare, efecte adverse, contraindicaţii



0-7 zile (maternitate)
BCG (tuberculoză), hepatită B
2 luni
IPV (polio), DTP (diftero-tetano-pertussis), hepatită B, HiB (Hemofilus)
4 luni
IPV, DTP, Hib
6 luni
IPV, DTP, hepatită B, HiB
12 luni
IPV, DTP, HiB, ROR (rujeola, oreion, rubeola)
4 ani
DTP
7 ani
ROR
9 ani
IPV, Gardasil (Papilloma virus) la fete
14 ani
DT (diftero-tetanic),

 Aceasta este schema folosită la noi în momentul de faţă, există posibilitatea ca ea să sufere modificări în perioada următoare, prin introducerea a noi vaccinuri.

Vaccinurile menţionate în schemă se administrează injectabil. Ele sunt fie individuale, copilul necesitând astfel mai multe injecţii la o şedinţă de vaccinare, fie combinate într-o singură injecţie. Există pe piaţa românească atât variantele individuale cât şi cele combinate, ele au aceeaşi eficienţă, singura diferenţă ţine de discomfortul unui numar mai mare de înţepături.

Imi este imposibil, la momentul de faţă, să ofer informaţii exacte despre vaccinurile oferite de stat, dacă se găsesc şi care sunt acestea, pentru că situaţia în acest an a fost destul de complicată. Medicul dumneavoastră de familie este în măsură să vă ofere informaţii actuale despre acest lucru.

Efecte adverse
 Orice vaccin poate cauza reacţii adverse sau alergii. E bine de ştiut, însă, că acestea sunt minore, în marea lor majoritate. Durerea la locul injectării sau febra uşoară sunt cele mai comune şi dispar în câteva zile.

1.DTP poate cauza: febră uşoară (1 copil din 4), durere, înroşire locală (1 copil din 4), agitaţie moderată (1 copil din 3), oboseală, scăderea poftei de mâncare (1 copil din 10), vomă (1 un copil din 50).
Efecte secundare mai serioase pot fi, rar: febră înaltă ( 1 copil din 16.000), convulsii (1 copil din 14.000), plâns peste 3 ore fără oprire (1 copil din 1000)

2. Vaccinul contra hepatitei B este unul dintre cele mai sigure. A fost raportată doar febră uşoară (1 din 15 copii) sau durere la locul administrării.

3. Vaccinul contra Hemofilus (Hib) poate cauza febră uşoară ( 1 din 20 de copii) sau durere la locul administrării (1 din 4 copii).

4. ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) poate cauza câteva efecte secundare uşoare, într-un interval de până la 7-12 zile de la administrare. Acestea sunt: febră (1 copil din 6), erupţie pe corp ( 1 copil din 20), umflarea glandelor parotide (obraji) foarte rar.
Efecte secundare mai serioase: convulsii febrile (1 copil din 3000), tulburări trecătoare de coagulare a sângelui ( 1 copil din 30.000), dureri articulare (apar rar la fetele adolescente).
S-a observat că aceste efecte secundare sunt mult mai rare la a doua doză faţă de prima.

5. IPV (anti-polio). Acesta este vaccinul nou, injectabil, inactivat a cărui reacţie adversă poate fi durerea locală. Nu există riscul ca acest vaccin să producă poliomieltă, ca în cazul vaccinului vechi, cu virus viu care se administra oral.

6. Gardasil poate produce: durere locală (8 copii din 10), umflarea sau înroşirea locală ( 1 copil din 4), durere de cap (1 copil din 3), febră uşoară (1 copil din 10).

În afara celor menţionate, orice vaccin, la fel ca orice injecţie, de altfel, poate produce reacţii alergice, unele severe. De aceea e bine ca după vaccinare să nu părăsiţi zona cabinetului medical pentru măcar 15-20 de minute. Reacţiile alergice periculoase apar, de regulă, în acest interval si, extrem de rar, mai târziu.

Atenţie: studii recente au arătat ca administrarea de Paracetamol după vaccinare scade răspunsul imun la vaccin, scăzându-i astfel eficienţa. Nu administraţi antitermice decât în cazul în care copilul face febră peste 38 de grade si folosiţi ibuprofenul pentru aceasta.


Contraindicaţii
Există situaţii în care se preferă amânarea sau chiar anularea efectuării unui vaccin.
Vaccinul va fi amânat o scurtă perioadă dacă copilul este într-un puseu de boală acută, prezintă febră sau erupţii suspecte pentru o boală contagioasă.
Vaccinul poate fi amânat pe termen lung sau chiar anulat dacă copilul a avut o reacţie adversă severă la o vaccinare anterioară cu acelaşi vaccin, dacă are alergie la ou, tulburări de coagulare a sângelui, convulsii sau alte boli neurologice, imunodeficienţe sau urmează tratament de lungă durată cu steroizi sau imunosupresoare.

sursa http://www.cdc.gov/vaccines/vac-gen/side-effects.htm