marți, 2 octombrie 2012

Miturile care periclitează succesul alăptării la sân

În România, numărul bebeluşilor alăptaţi la sân în primele 6 luni de viaţă nu depaşeste 13% din totalul nou-născuţilor. Sunt datele publicate în 2011 într-un studiu condus de UNICEF, date îngrijoratoare care ne plaseaza pe un loc codaş la acest capitol esenţial unei dezvoltari armonioase a copilului. Dacă la nivel global, aproximativ 40% dintre sugari sunt alăptaţi, în ţările dezvoltate acest procent a ajuns, în ultimii ani, chiar la 80%.  Diferenţa faţă de ţara noastră este enormă.


Deşi beneficiile incontestabile aduse de laptele de mamă sunt cunoscute de foarte mulţi ani şi documentate prin studii riguroase, în ţara noastră se menţine o supremaţie a laptelui praf în alimentaţia sugarului mic. Ca motive invocate pentru această situatie nedorită pot fi menţionate: lipsa cunoştintelor solide despre alăptare în rândul specialiştilor din sanatate care consultă sugari, o publicitate insistentă şi deseori tendenţioasa a firmelor care comercializează laptele praf dar şi o serie de mituri si prejudecăţi ale femeilor, viitoare sau proaspete mame, care le determina să aleagă alimentaţia artificială, în defavoarea celei naturale, laptele matern.
 
Despre aceste prejudecăţi voi vorbi în rândurile următoare, în dorinţa unor clarificari care să le faca pe tinerele mame mai pozitive şi mai încrezatoare în privinţa alăptatului la sân. 

1.       Alăptatul este dureros-Fals. Ataşarea copilul la sân, într-o poziţie corectă, cu mamelonul adânc introdus în guriţa sugarului este garanţia unui alăptat confortabil şi nedureros. În majoritatea cazurilor în care mama experimentează durere la nivelul sânului, aceasta este cauzată de ataşarea prea superficiala a sugarului la sân. O dată corectată poziţia, durerea dispare.

2.       Alăptatul va cauza lăsarea sânilor-Fals. Momentul în care sânul începe să-şi piardă elasticitatea variază de la femeie la femeie, fiind corelat cu proporţia de colagen din piele şi este programat genetic. Alăptarea nu produce pierderea elasticităţii sânului şi nici lăsarea acestuia dacă se folosesc sutiene de calitate care oferă susţinere bună.. De altfel, există studii care arată un efect estetic favorabil la vârste înaintate pentru femeile care au alăptat în tinereţe.

3.       Nu o să produc suficient lapte – Fals. Cu excepţia femeilor cu boli severe, orice mamă produce lapte suficient şi de bună calitate pentru copilul ei. Secretul stă în alăptarea frecventă în primele săptămâni de viaţă. Aceasta va stimula glanda mamară în a produce lapte din abundenţă. Cu o stimulare frecventă, prin supt, a sânului, cantitatea de lapte produs va depăşi nevoile sugarului, de cele mai multe ori.

4.       Laptele praf este identic/superior celui de mama. Nimic mai Fals. În ciuda progreselor tehnice care au permis producerea unui lapte praf relativ asemănător celui uman, realitatea este că laptele de mamă este imposibil de copiat. Laptele uman conţine substanţe vii (anticorpi, enzime, hormoni) specifice speciei şi unice pentru fiecare pereche mamă-copil. Aceste substanţe protejează copilul de multe boli, fac convalescenţa mai uşoară după îmbolnăviri şi asigură o creştere armonioasă şi naturală celui mic. Costul ridicat al laptelui praf poate să ne inducă ideea că este un produs mai bun decât laptele de mamă care este gratis. Este o concluzie greşită, preţul mare nu înseamnă calitate superioară laptelui de mamă.


5.        Va trebui să fiu mereu la dispoziţia copilul – Parţial Fals. Într-adevar, alăptarea la sân presupune mese mai frecvente ale sugarului comparativ cu alimentaţia artificiala care poate fi măsurată. De aceea, în primele săptămâni de viaţa, mama care alăptează este aproape nedesparţită de cel mic. Cu toate acestea, pe masură ce copilul mai creşte, şi mesele la sân devin mai rare. Deasemnea, laptele de mamă se poate mulge şi păstra la frigider pentru a fi oferit copilului cu biberonul, atunci când mama revine la serviciu.

Acestea sunt doar câteva mituri cu care ne întâlnim frecvent în societate, atunci când vine vorba despre alăptat. De aceea, o bună informare a femeilor este esenţială pentru succesul alăptării. La aceasta se adaugă, desigur, suportul profesioniştilor informaţi din sanatate precum şi sprijinul familiei, care este crucial.